Justificare
Adaugă aici textul pentru subtitlu
În zona județului Vaslui nu se cunosc proiecte locale dedicate unor istorii alternative sau resemantizării evenimentelor istorice.
Episodul atentatului terorist de la Senat din 1920 a fost intens mediatizat și instrumentalizat ideologic în epocă atât în cheie conservatoare, folosit ca pretext pentru reprimarea mișcărilor de stânga și interzicerea partidului comunist; cât și în cheie rasistă, antisemită, din cauza originii evreiești a celor trei autori ai atentatului. În perioada socialistă, evenimentul a fost trecut mai degrabă sub tăcere din cauze multiple (revendicarea autorilor atentatului de la ideologia anarhistă, posibilele legături cu mișcări de sabotaj din Uniunea Sovietică).
În contextul actual, evenimentul istoric rămâne relativ necunoscut în afara unui cerc restrâns de istorici. Nu doar în sfera publică dar și în mediile educaționale, domină un discurs mai degrabă festivist și necritic asupra Marii Uniri și a contextului social și politic al perioadei, precum și o abordare unilaterală asupra discursului despre istorie.
Existența unor atentate teroriste imediat după Marea Unire de la 1918, relațiile de putere și relațiile cu partidele de stânga în perioada interbelică, situația socială și economică în România interbelică, situația minorităților și în special cea a minorității evreiești, cumulul de factori care a produs apariția primilor teroriști români, rămân mai degrabă subiecte marginale, prea puțin cunoscute și complet nediscutate. Majoritatea publicului tânăr (elevi, studenți) are cunoștințe foarte reduse despre istoria locală și nu deține instrumente de analiză și un aparat de filozofie a istoriei care să le permită o abordare critică, nuanțată și multiperspectivală.
Proiectul se adresează specific unui public țintă din Bârlad și din
localitățile limitrofe. Proiectul este inovator pentru contextul cultural în care se desfășoară. În orașul Bârlad și în localitățile limitrofe nu există spații și proiecte dedicate dezbaterilor publice pe teme de istorie locală și națională și de recuperare a unor ?
sau demersurilor artistice care propun perspective alternative și provocatoare asupra istoriei recente.
Nu în ultimul rând, proiectul are o dimensiune inovatoare la nivel
național, în contextul Centenarului (a cărui sărbătorire oficială se încheie în 2021): propune o meditație cu mize sociale, politice, filozofice asupra unor teme despre care se vorbește foarte puțin în sfera publică locală, cu atât mai puțin în cea artistică: condițiile sociale, politice și economice din preajma Marii Uniri de la 1918 care au produs violența teroristă și represiunea autorităților; situația minorității evreiești și relația între militantismul de stânga radicală
(comunist, anarhist) și oprimarea etnică și socială.
Proiectul dezvăluie dimensiunea umană a evenimentului istoric – istoria subiectivă și personală a principalilor actanți ai evenimentului; și îi subliniază actualitatea – deosebirile dar și asemănările cu societatea contemporană, unde terorismul a devenit o problemă globală. La nivelul priorităților locale și naționale privind dezvoltarea și extinderea rolului culturii în societate, un accent important este pus pe proiectele culturale care au o semnificativă dimensiune educațională, contribuind la dezvoltarea educației culturale.
La nivelul politicilor europene privind dezvoltarea sectorului cultural (Europa creativă 2014-2020), un accent important cade pe elaborarea unor strategii culturale incluzive, cu adresabilitate extinsă, care să ofere cât mai multor cetățeni acces la proiecte culturale de calitate. Ministerul Educației și Cercetării recomandă atât predarea și învățarea interactivă și participativă, centrată pe nevoile și interesele elevilor, cât și multiperspectiva ca tehnică de abordare a problemelor legate de istorie și societate și metodă de dezvoltarea a gândirii și discursului incluzive și nediscriminatorii. Astfel, proiectul se încadrează în prioritățile strategice ale instituțiilor de cultură și educație locale, naționale și europene.
Pentru Asociația Constantin Hamangiu, proiectul are în plus valoare de demers de recuperare a unor istorii locale prea puțin cunoscute și discutate, prin investigarea contextului social și familial în care a crescut la Bârlad Max Goldstein, conducătorul atentatului terorist de la Senat.
Scopul proiectului
Scopul proiectului este promovarea unei abordări critice, multiperspectivale, asupra istoriei locale prin intermediul artelor vizuale contemporane și educației prin artă, pornind de la analiza istorică a atentatului terorist de la Senatul României din decembrie 1920.
Grupurile țintă
artiști și practicieni din domeniul artelor vizuale, filmului de animație, filmului documentar;
operatori culturali din București și Bârlad; istorici interesați de secolul XX; comunitatea intelectuală și publicul interesat de cultură din Bârlad;
elevi și profesori de liceu din Bârlad; publicul larg, interesat de istorie și artă contemporană.
Activitățile principale
1. Cercetare și documentare arhivă.
2. Prezentare multimedia și dezbatere
Obiective
Cercetarea surselor și perspectivelor multiple asupra atentatului de la Senat din 1920;
Antrenarea unor profesioniști din domeniile istorie, sociologie, mass-media în tehnici de lucru colaborativ și în metode inovatoare și experimentale bazate pe documente de arhivă;
Resemantizarea evenimentului istoric și punerea acestuia în context social, politic, filozofic;
Promovarea gândirii critice prin stimularea dezbaterii, a comunicării euristice în rândul consumatorilor locali de cultură și al elevilor de liceu.
Realizarea și publicarea online a unei arhive istorice despre atentatul de la Senat din 1920;
Realizarea a 2 dezbateri publice despre condiția terorismului în România interbelică și în societatea contemporană, pornind de la film și de la arhiva proiectului;